Vaduvele indiene

In India Antica, unele comunitati credeau ca vaduvele nu isi puteau vedea de viata lor dupa moartea barbatului. Trebuiau sa treaca printr-un proces complex si fatal numit sati sau suttee. Simplitatea sa era depasita doar de brutalitatea elementelor implicate: vaduva sarea de mama focului pe rugul sotului mort si era arsa de vie. Alta varianta a acestui obicei descrie cum femeia era arsa de vie, alaturi de cadavrul sotului. Prin secolul al XIX-lea, o vaduva de 16 ani a acceptat sa fie ingropata de vie alaturi de sotul sau. Rudele incurajau aceste practici iar autoritatile nu puteau face nimic sa opreasca masacrul. Inca in viata, fata era ingropata in pamant fara ca vreun individ sa clipeasca. Rudele plecau acasa ca de la inmormantare fara sa le pese de ce au facut si la ce au fost martore.