Pe ce se bazeaza procurorii

Procurorii sint oameni numiti, nu alesi. Un om numit (politic sau nu) nu are legitimitatea omului ales. Azi poate fi procuror, miine nimic. De aceea surprinde asaltul procurorilor asupra clasei politice. Asupra celor care i-au numit. E ceva nearticulat, incontra naturii, motivat, poate, doar de vreo ingerinta oculta, din afara. E drept ca nici politicienii nu sint usi de biserica, dar de aici si pin a-i aresta pe baza unor denunturi si interceptari, dupa zece ani de la comiterea faptelor, e , cel putin, suspect. Seamana cu o resuscitare a practicilor de altadata. Nimic nu justifica tacerea procurorilor de pina acum. Presa, SRI-ul, oamenii, au semnalat faptele cu multi ani in urma, dar nimeni ( din cei indreptatiti sa se sesizeze!) nu s-a sesizat, desi (macar procurorii!) aveau obligatia s-o faca. Determinarea cu care o fac acum bate la ochi. Senzatia de comanda, de ordin venit de undeva, este evidenta. Acesti oameni numiti nu reprezinta niciun interes, in afara de al lor, nefiind trimisi de popor, de partid, de vreo etnitate identificabila, ci, mai degraba, de un dusman.”Este iluzorie speranta, observa Antonine de Saint Exupery, ca te vei bucura intr-o zi de ceea ce ai osindit!”