Mintea incearca mereu sa nege clipa de acum si sa scape de ea. Cu alte cuvinte, cu cat va identificati mai mult cu mintea, cu atat veti suferi mai mult. Sau putem spune si asa: cu cat sunteti mai capabil sa respectati si sa acceptati clipa de acum, cu atat veti fi mai liber de suferinta si durere si de mintea egocentrica.Oare din ce motiv, de obicei, mintea se impotriveste sau neaga clipa de acum? Pentru ca nu poate functiona si pastra controlul in afara timpului, care este trecut si viitor, asa ca ea percepe clipa de acum, care se sustrage temporalitatii, ca pe o amenintare. Timpul si mintea sunt, de fapt, inseparabile. Imaginati-va Pamantul fara oameni, locuit numai de plante si animale. Ar mai avea un trecut si un viitor? Ar mai avea sens sa vorbim despre timp? intrebarile „Cat este ora?" sau „in ce zi suntem?"— daca ar mai exista cineva sa le puna — ar fi total lipsite de sens. Stejarul sau vulturul ar fi zapaciti de o asemenea intrebare. „Care ora?", ar intreba ei. „Sigur, e acum. Timpul este Clipa de acum. Ce altceva mai exista?"Da, avem nevoie de minte, ca si de timp pentru a functiona in aceasta lume, dar ajungem la un punct in care ele pun stapanire pe viata noastra, si atunci incepem sa functionam prost, apar durerea si suferinta. Mintea, pentru a se asigura ca pastreaza controlul, cauta permanent sa acopere momentul prezent prin trecut si viitor si astfel, la fel cum vitalitatea si potentialul creator infinit al fiintei, care sunt inseparabile de clipa de acum, devin acoperite de timp, adevarata dvs. natura este ascunsa de minte. Povara din ce in ce mai grea a timpului s-a acumulat in mintea umana. Toti oamenii sufera din cauza acestei poveri, dar continua sa mai adauge cate putin la ea in fiecare moment, ori de cate ori ignora sau neaga acest pretios prezent sau il reduc la un mijloc pentru atingerea unui obiectiv viitor, care exista numai in mintea lor, niciodata in realitate. Acumularea timpului in mintea colectiva si individuala include si o mare cantitate de durere reziduala din trecut.
Daca nu mai vreti sa va creati durere dvs. insiva sau altora, daca nu mai doriti sa suplimentati reziduurile durerilor trecute care mai traiesc inca in dvs., atunci nu mai creati timp sau, cel putin, numai mult decat este necesar pentru a face fata aspectelor practice ale vietii. Cum sa incetam sa cream timp? Dati-va seama ca momentul prezent este tot ceea ce veti putea avea vreodata. Faceti din clipa de acum tinta principala a vietii dvs. Daca mai inainte salasluiati in timp si faceati din cand in cand vizite scurte in clipa de acum, locuiti de acum incolo in prezent si vizitati din cand in cand trecutul si viitorul, atunci cand trebuie sa faceti fata aspectelor practice ale unei situatii. Spuneti mereu „da" momentului prezent. Ce poate fi mai inutil, mai nesanatos, decat sa creati o rezistenta interna fata de un lucru care exista deja? Ce poate fi mai nesanatos decat sa te opui vietii insesi? Predati-va in fata a ceea ce exista. Spuneti „da" vietii si observati cum viata incepe dintr-o data sa lucreze "pentru si nu impotriva dvs prezentul este uneori inacceptabil, neplacut sau groaznic. Este asa cum este. Observati felul in care mintea il eticheteaza si cum acest proces de etichetare, aceasta judecare continua, creeaza durere si nefericire. Observand mecanismele mintii, iesiti din aceste tipare ale rezistentei si atunci ii veti putea permite momentului prezent sa existe. Aceasta va va oferi experienta starii de eliberare interioara de conditiile exterioare, starea de pace interioara autentica.
Urmariti apoi ceea ce se intampla si treceti la actiune, daca este necesar si posibil. Acceptati apoi actionati. Indiferent ce contine momentul prezent, acceptati-1 ca si cum dvs. l-ati fi ales. Conlucrati intotdeauna cu el, nu impotriva lui. Faceti-va din el un prieten si un aliat, nu un dusman. Acest fapt va va transforma in mod miraculos intreaga viata.
