Chipuri care mi-au placut

Unchiul amuzant

Imi amintesc si acum de un unchi de al meu din Brasov, care atunci cand veneam la el in vizita facea cate o poanta urata. Mereu se prefacea ca este bolnav sau suparat si isi punea o caciula in cap si se ascundea in camera lui. Era tare amuzant felul in care se comporta, se ascundea imediat in camera lui si nu iesea de acolo cateva ore. Avea un mod amuzant de a fi, cand era bine dispus era sufletul petrecerii si in momentele in care era suparat era cel mai urat personaj din casa, era un diavol adevarat care reusea sa ii prost dispuna pe toti si sa le faca zile fripte.

Nu era amuzant deloc sa il vezi pe unchiul Costel cum se punea pe sotii si cum facea in asa fel incat sa ne induca tuturor o stare rea, era personajul care strica mereu distractia pentru ca nu tinea cont ca are musafiri si nu facea nimic sa ii faca pe acestia sa se simta mai bine, era egoist si facea in asa fel incat sa nu ne bage si pe noi in seama si sa ne strice si distractia pe la spate. Era genul de personaj care nu era amuzant deloc cand dorea sa fie nesuferit si nimanui nu ii placea modul in care se izola in camera lui si felul in care cauta doar raul la toti. Daca il intrebai ceva, se rastea la tine si nu glumea cu nimeni, era mereu posac si un adevat monstru si modul in care se comporta era naspa. Nu mi-a placut felul in care incerca sa se izoleze de noi cand nu avea chef sa vorbeasca cu noi si modul in care se comporta ciudat cu toti din casa, de parca toti eram obligati sa ii suportam crizele lui de nervi si pretentiile lui la mancare.

A fost cu adevarat urat din partea lui, tot ceea ce a facut cand ne strica vizitele si cu siguranta nu era un personaj amuzant cu caciula lui pe cap si cu modul lui ciudat de a se comporta in zilele in care era in toane proaste.